Optimismul

Persoanele optimiste evită mai bine angoasele şi stresul, însă prezintă probabilităţi mari de a nu recunoaşte riscurile impuse de un anumit lucru şi de a acţiona în consecinţă, acest fenomen fiind rezultatul unei disfuncţii a lobilor frontali ai creierului, potrivit unui studiu publicat în Nature.
Cercetătorii de la University College din Londra, autorii acestui studiu, preluat de AFP, au dorit să înţeleagă de ce optimiştii se încăpăţânează să ţină cont doar de informaţiile care vin în sprijinul punctului lor de vedere, relateaza MEDIAFAX.
În acest sens, ei au ales 19 voluntari pentru un experiment în timpul căruia acestora le-a fost evaluată activitatea creierului, cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională.
Astfel, voluntarilor li s-a cerut să estimeze probabilitatea ca o serie întreagă de evenimente – de la neplăcute la catastrofale – să li se întâmple chiar lor: furt de maşină, concediere, diagnosticare cu maladia Parkinson, cancer etc. După o scurtă pauză, în timp ce se aflau tot în tomograf, voluntarilor li s-au comunicat estimările reale. După ce au fost scoşi din tomograf, voluntarilor li s-a cerut să estimeze din nou probabilitatea ca evenimentele menţionate mai sus să li se întâmple. Totodată, voluntarii au completat un chestionar menit să evalueze gradul lor de optimism.
Cercetătorii au stabilit că, după ce au fost informaţi despre nivelul de risc real, voluntarii şi-au modificat estimările numai dacă riscul era mai mic decât evaluaseră iniţial. De exemplu, dacă au estimat riscul de cancer la 40% şi riscul real era de 30%, voluntarii aveau tendinţa de a spune la a doua estimare că acesta era, în medie, de 32%. Dar, dacă iniţial au spus 10%, puţini dintre voluntari şi-au modificat răspunsul.
“Cu cât suntem mai optimişti, cu atât sunt mai puţine şanse de a fi influenţaţi de informaţiile negative privind viitorul’, a spus Tali Sharot, unul dintre autorii studiului.
Cercetătorii au detectat o activitate crescută în lobii frontali ai creierului – zonă asociată cu controlul emoţional – de fiecare dată când voluntarii constatau că realitatea este mai satisfăcătoare decât credeau. Acest lucru înseamnă că noua informaţie este înregistrată şi persoana ţine cont de ea.
În schimb, când realitatea este mai sumbră decât supoziţiile lor, persoanele optimiste manifestă cea mai slabă activitate în această zonă a creierului, care ignora noile date.
Acest optimism care “orbeşte” ajută la evitarea unui stres inutil, dar are şi riscurile lui, spune Sharot. “Acest lucru poate face ca persoana respectivă să nu îşi ia nişte măsuri de precauţie, de exemplu, în ceea ce priveşte relaţiile sexuale protejate sau economiile necesare după ieşirea la pensie”, a mai spus aceasta.
Numeroşi experţi, potrivit lui Sharot, estimează că această criză financiară care a apărut în 2008 a fost accelerată de analişti prea optimişti, care au supraestimat performanţa valorilor şi au neglijat dovezile contrarii.

Si acum,cateva exercitii pentru cei care vor sa fie optimisti :

* Respiratia cu miscare
 „Primul exercitiu este o forma de respiratie in patru timpi, insotita de miscare. Practic, faci patru pasi apasati si iti umpli plamanii cu aer la fiecare pas (cam 25% din cantitatea de aer inspirata la fiecare pas), iar apoi faci acelasi lucru la expiratie (tot in patru timpi). Efectul este o mai buna oxigenare a creierului si o senzatie de flexibilitate si agilitate in corp.”

* Afirmatiile
 „Afirmatiile sunt o serie de cuvinte sau expresii ‚puternice’ de genul: ‚pot sa fac asta’ sau ‚imi place de mine’ sau ‚stiu ceea ce stiu si stiu ca pot’ sau ‚ceea ce se intampla acum este util si folositor’. Este important ca afirmatiile sa fie repetate de mai multe ori, preferabil cu voce tare si sa fie la timpul prezent. Chiar daca pot parea la inceput stupide, afirmatiile sunt unele dintre cele mai bune cai pentru pastrarea optimismului.”

* Zambetul
 „Zambetul, fie el si fortat la inceput, genereaza o stare de bine in intregul corp. Daca ai incercat vreodata sa zambesti macar un minut fara oprire, probabil stii ca nu iti poti mentine o stare neplacuta si sa zambesti in acelasi timp.”

* Cat timp iti trebuie ca sa te simti bine ?
   Andy Szekely raspunde: „Pai cat timp ai la dispozitie? Probabil un interval de 60-120 de secunde este suficient pentru deblocarea dintr-o stare de stress mediu. O idee buna ar fi sa faci toate cele trei exercitii ‚la pachet’, intrucat ele au efect cumulativ. Intrebarea cheie care ramane este: poti fi atenta ca de fiecare data cand ai o atitudine pesimista sa te opresti si sa iti acorzi doua minute de optimism? Efectele se vad imediat in sanatatea ta (fizica, psihica şi emotionala).”

Iti propun sa meditezi la aceasta intrebare si sa incerci macar sa pui in practica exercitiile pentru optimism pe care Andy Szekely ti le-a propus.O sa le testez si eu !

 Zambeste!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s